Sarea de bucatarie (clorura de sodiu) nu are nici o valoare energetica si deci nu cauzeaza nici slabire si nici ingrasare corporala. Consumul excesiv de sare poate provoca o crestere temporara in greutate, in sensul retentiei hidrice. Dimpotriva, consumul scazut de sare poate conduce la o pierdere ponderala datorata cresterii diurezei in absenta mineralelor din sare.

Exista o serie de diete drastice care se bazeaza pe alimente care contin foarte putina sare si pierderea in greutate rezultata este cauzata practic de eliminarea excesiva a apei iar dupa ce se va reveni la alimentatia normala se va recistiga imediat aceasta „pierdere”.

In acelasi timp nu se poate spune despre sare ca nu are nici un impact pe termen lung asupra greutatii. De fapt, dietele bogate in sare afecteaza si presiunea singelui, care la rindul ei este asociata cu supraponderabilitatea. Acest lucru se explica prin faptul ca alimentele bogate in sare sint si foarte incarcate caloric, au un continut mnim de fibre si sint foarte procesate. Si invers, o dieta hiposalina va consta in general, din alimente sanatoase, hipocalorice si sint asociate cu scaderea ponderala.

Sare sau sodiu? In general, adaugam sare de bucatarie la gatit si in farfurie pentru a imbunatati gustul alimentelor. Producatorii din industria alimentara adauga insemnate cantitati de sare pentru a ameliora gustul alimentelor procesate si pentru a le conserva cit mai bine. Insa atunci cind ne uitam pe eticheta produselor alimentare, cautam de fapt cantitatea de sodiu pe care o contine respectivul produs.

Asadar notiunile de sare si sodiu suit diferite: sodiul se gaseste natural in produsele alimentare neprelucrate iar sarea de bucatarie contine si sodiu in procent de 40%. Asadar cind se adauga unui aliment, suplimentar, sare, va creste aportul de sodiu al respectivului aliment cu 40%.

De ce sarea cauzeaza retentie hidrica? Organismul nostru contine o serie de electroliti (in principal sodiu si potasiu) care conduc impulsurile nervoase ce contraleaza functiile de baza ale corpului nostru. Pentru o buna functionare a organismului se impune deci ca acesti electroliti sa aiba o concentratie constanta si deci eliminarea totala a sarii din alimentatie nu este recomandata. In acelasi timp, concentratiile prea mari de electroliti aflate in circuitul sanguin, declanseaza mecanismul senzatiei de sete si de aceea se va consuma o anumita cantitate de apa pentru reechilibrare hidrica si electrolitica. Acesta este motivul pentru care foarte multe baruri si restaurante ofera gratis alune si cipsuri foarte sarate, tocmai pentru a se consuma multe lichide.

Rinichii sint cei care mentin concentratia de electroliti constanta prin cresterea sau descresterea cantitatii de apa retinute. Ca rezultat al acestei retentii hidrice in singe apare o crestere a tensiunii arteriale si este stiut faptul ca hipertensiunea arteriala reprezinta un mare factor de risc pentru sistemul cardiovascular.

Desi sarea este esentiala pentru sanatate, se pare ca, in prezent, consumam de 2 sau de 3 ori mai multa sare decat avem cu adevarat nevoie. Consumul mediu zilnic de sare este de 9g (in cazul adultilor), insa el ar trebui redus pana la aproximativ 6 g sare pe zi. In cazul copiilor, consumul de sare trebuie redus si mai mult:
- 0-6 luni: 1 g sare pe zi
7-12 luni: 1 g sare pe zi
1-3 ani: 2 g sare pe zi
4-6 ani: 3 g sare pe zi
7-10 ani: max 5 g sare pe zi

Acestea sunt, insa, niste repere maxime, iar parintii sunt sfatuiti sa le reduca.
Ceea ce e important de stiut este sarea se gaseste intr-o multitudine de alimente pe care le consumam zi de zi, astfel incat, cantitatea de sare consumata poate fi mult mai mare decat ne imaginam. Sare se gaseste in: paine, cereale, mazare, semipreparate, sunca, mezeluri, branza si masline.

Vestea buna este ca ne putem obisnui cu alimente mai putin sarate; este nevoie de timp insa papilele gustative se vor adapta noilor gusturi si, in mod paradoxal, vom incepe sa simtim si cea mai redusa cantitate de sare din mancare.